Provocarea "Școala Modernă"

În prezent, copiii din școli sunt văzuți ca și cum ar fi carduri de memorie având ca unic scop memorarea a tot ceea ce le este prezentat. Mai mult, majoritatea după ce termină școala fie uită, fie nu știu ce să facă cu informațiile dobândite. Propunerea mea are ca și scop încurajarea copiilor în a deveni participanți activi în sistemul școlar, dar și dezvoltarea unor abilități ce îi vor ajuta să fie competitivi în lumea noastră dominată de inovații. La prima vedere, o ora pe săptămână nu pare să fie o schimbare enormă față de sistemul actual, dar sunt convins că pe termen lung, va avea efectul bulgărelui de zăpadă, atât în școală cât și în dezvoltarea personală.

Impactul soluției.
Ora dezvoltării va provoca tinerii să privească diferit modul în care o persoană poate să se dezvolte personal. Ei vor acumula deprinderi pe care le pot aplica în cariera lor, în viețile lor personale și în cea socială.

Competențele la care se referă.
Ora dezvoltării va ajuta copiii să:
- dobândească abilități organizatorice (elaborând câteva activități școlare)
- iși stimuleze latura creativă (prin brainstorming, jocuri de rol)
- invețe prin educație non-formală (descoperind platforme de dezvoltare on-line, exemplu: ted.com, coursera.com, cărți, ziare, filme, observare pe teren)
- dezvolte capacități antreprenoriale (organizarea de evenimente și târguri în școală sau localitate)
- iși descopere talentele și pasiunile (lucrâd și prezentâd teme alese de ei însiși, în modul în care li se potriveste cel mai bine)
- abordeze problemele din diferite puncte de vedere (prin analiza studiilor de caz)
- învețe din feedback
- dezvolte o abordare critică (elaborând comentarii despre temele propuse de colegi)
- dobândească calități oratorice ( prezentând propriile lucrări)
- își îmbunătățească încrederea în sine
- coopereze și să lucreze în grupuri (lucru în echipă)
- își îmbunătățească conștiința socială (analizând probleme actuale)
- dezvolte empatie (jocuri de rol)
- învețe să se prezinte pe ei și ideile lor (concurând cu ideile altora)

Idei despre cum ar trebui să se desfășoare ora dezvoltării:
La început, copiii vor vorbi cu profesorul despre temele pe care ei doresc să le dezvolte în semestrul respectiv. Apoi vor alege o temă specifică dintre cele generale, pe care vor dori să o prezinte. Pot alege orice modalitate de prezentare (PowerPoint, jocuri, filme, imagini, sunete...), dar prezentarea va fi într-un timp limitat. Profesorul va îndruma elevii și îi va ajuta să iși aleagă stilul corespunzător cu interesele și talentele lor. După ce o temă va fi prezentată, profesorul va alege câțiva elevi care își vor exprima părerea (ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut și ce ar trebui de îmbunătățit) depre prezentare. Acest lucru va ajuta copiii să își dezvolte abordarea critică și să învețe din feedback).
De asemenea, de la început, copiii vor fi împărțiți în grupuri și vor trebui să genereze idei de activități educaționale (sau chiar antreprenoriale) care pot fi realizate în perimetrul școlii. Cele mai bune idei ar putea să ajungă activități școlare. Această parte este importantă pentru copii pentru a-și dezvolta capacitățile organizatorice, creativitatea prin generarea de idei și cooperativitatea prin lucrul de echipă. În acest fel, elevi vor putea să vadă ideile lor materializate, fapt ce îi va încuraja să devină participanți activi în școală și societate.
Curriculumul va conține și câteva ore focalizate pe teme sociale și despre comunitate (probleme ale mediului înconjurător, probleme ale comunității etc.) care vor avea drept scop creșterea conștientizării acestor probleme. Aceste ore vor include și jocuri de rol, ceea ce îi va îndemna pe copii să se pună în situația altei persoane (jocurile ar trebui să fie dinamice și creative).

Cine va fi implicat în realizarea ei.
În planificarea și implementarea orei pentru dezvoltare, ar trebui să fie implicați:
- psihologi (planificare și dezvoltare, observarea fazei de pilotare)
- pedagogi ( planificare și dezvoltare, observarea fazei de pilotare)
- profesori (implementare)
- organizatii non guvernamentale (implicarea în anumite ore)
- părinți (implicarea în anumite ore)
- poate chiar autorități publice (implicarea în anumite ore)

Pașii de implementare.
Etape:
1. Alegerea grupului țintă (după părerea mea, grupul țintă ar trebui să fie format din elevii claselor 5-12)
2. Dezvoltarea unui curriculum împreuna cu psihologi, pedagogi și profesori (curriculumul va fi un îndrumar pentru profesori, ajutându-i să implementeze ora pentru dezvoltare și trebuie să fie adoptate în acord cu dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor.
3. Stabilirea unui sistem de evaluare a rezultatelor și profilul profesorului adecvat
4. Alegerea profesorului ce are abilitățile necesare pentru a sustine aceste lecții
5. Implementarea/ faza de pilotare.
6. Evaluarea rezultatelor (efectelor) și analiza neajunsurilor

Ce poate fi adăugat în timp orei dezvoltării:
- întalniri motivaționale cu absolventi ai școlii, care au ajuns experti în domeniul lor de muncă.
- colaborarea cu autoritățile publice pentru a extinde unele activități la nivel local.
- voluntariatul în comunitate.
În opinia mea această soluție este o metodă eficientă și fezabilă pentru a face un sistem educațional mai bun, pornind din interior.

Diversitatea de opțiuni educaționale și profesionale care stau în fața elevilor de liceu pot crea impresia unui labirint. Propunerea noastră este să ajutăm liceenii să își dezvolte un plan propriu de carieră, făcând alegeri educaționale și profesionale informate și conștiente, dezvoltând în ei spirit proactiv.

Vom oferi elevilor consiliere în carieră, sesiuni de mentorat, sprijin în setarea obiectivelor și elaborarea unui plan de dezvoltare în cadrul unui curs de orientare profesională. Acesta va fi compus dintr-o serie de activități care vor ajuta elevii să-și identifice mai ușor preferințele, vocația și să facă primii pași în dezvoltarea carierei lor chiar de pe băncile școlii. Vom conecta elevii cu oameni de succes din companii pentru a-i informa ce abilități utile în carieră pot să-și dezvolte încă din liceu. Cursurile vor ține cont de deprinderile de învățare a generației actuale din liceu.

Activitățile vor cuprinde:
- teste de identificare a vocației;
- training de scriere de CV și prezentare la interviuri;
- cercetări personale cu follow-up;
- suport informațional de la specialiști în orientare în carieră;
- invitați din companii care vor informa elevii despre ce abilități sunt utile în carieră;
- invitați din proiecte sociale și asociații locale care vor povesti despre cum pot elevii să contribuie la dezvoltarea lor prin implicare;
- teatru social;
- vizite de companii;

Elevii vor primi răspuns la întrebările:
- Cum decid ce cale de carieră să aleg?
- Cum știu că decizia făcută e corectă?
- Care este diferența între reactivitate și proactivitate? Cum aceasta determină dacă vei avea succes sau nu?
- Cum studiez piața forței de muncă? Și cum observ tendințele?
- Care e diferența între competențe, abilități și atitudine? Cum acestea ne influențează valoarea noastră ca angajat.
- Cum pot contribui la dezvoltarea în carieră de pe băncile școlii?
- Ce deprinderi mă ajută să fiu un specialist bun? (indiferent de domeniu)
- Ce exerciții mă ajută să îmi dezvolt aceste abilități?
- Cum să petrec timpul cu folos pe internet?
- Cum aleg un hobby care să mă ajute în viitoarea carieră?
- Cum scriu corect un CV, cum mă prezint la un interviu de angajare?

Soluție dezvoltată de Hello Career.

Problema:
Elevii sunt supuși unui flux informațional enorm, totuși, ei nu resusesc să asimileze informația care le-ar mari șansele de a beneficia de un viitor potrivit aspirațiilor lor. Din simplul motiv că sistemul educațional autohton prevede doar desfășurarea teoretică a orelor de orientare profesională, în fiecare zi dăm de tineri care nu pot atinge echilibrul în viață profesioanala dintre ce le place, ce e plătit și ce e solicitat.


Soluția:
Introducerea părții practice a orientării profesionale prin implicarea unei versiuni extinse a conceptului de Job Shadow.


Grup țintă:
Elevii clasei a 11-a.

Desfășurare:
Anul școlar va fi repartizat în 9 module, 9 domenii de activitate, care ar putea fi cercetate la nivel local (sectorul public și sectorul privat). Un modul va fi repartizat în 4 lecții :
Prima oră- Informarea, ( pilotarea se poate face într-o luna, cercetindu-se doar un modul );
Reprezentantul companiei va vizita clasa/paralela și le va vorbi despre activitatea pe care o desfășoară, menționînd aspectele practice ale activității sale (responsabilități, necesitatea, riscuri, salarii, posibilitatea de creștere profesională , potențialul domeniului, studii necesare etc)
A doua oră- implicarea specialiștilor pe domenii;
Lucrătorii din diferite departamente vor descrie activitatea lor, apoi elevii se vor repartiza pe departamente conform intereselor.
A treia ora-ziua petrecută în companie;
În dependența de alegerea făcută la a 2-a oră, copiii vor petrece o zi în departamentul ales. Eventual, compania/producătorul le poate da mici sarcini pentru a-i implica maxim în proces.
A patra oră- sinteza;
Analiză experienței din companie (plusuri, minusuri, relevanță etc).

Propun în şcoli să se organizeze ateliere/cursuri/training-uri (sau chiar să se introducă ca disciplină nouă ) de "dezvoltare personală" cu specialiştii din domeniul psihologiei şi alte personalităţi competente, oameni de succes, etc.

* Ce este "dezvoltarea personală"?

Dezvoltarea personală include activități și experiențe care au scopul final de a îmbunătăți starea de conștientizare, dezoltare a talenetlor și abilităților personale, îmbunătățirea calității vieții și contribuirea la realizarea aspirațiilor și viselor personale.

* Care va fi impactul?

Dezvoltarea şi exersarea abilităţilor de:
1. Comunicare şi interacţiune eficientă.
2. Exprimare directă şi constructivă atît a gîndurilor cît şi a sentimentelor.
3. Cunoaşterea de sine prin descoperirea şi dezvoltării abilităţilor şi talentelor.
4. Valorizarea propriei persoane.
5. Cunoaşterea şi gestionarea propriilor emoţii
6. Autoafirmare
7. Relaţionare şi auto-reflecţie.
8. Loialitate, gîndire anti-discriminătorie.
9. Lucrul în grup.

* La ce competenţă se referă?
Indirect se referă la toate, dar cele mai vizibile ar fi următoarele:
- Comunicare
- Sociale şi civile
- Spirit de iniţiativă
- Exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.

* Cine va fi implicat?
Profesorii, psihologii, invitaţii speciali, speakeri experimentaţi şi toate persoanele competente în domeniu.

- Care ar fi paşii de implementare?

1. Găsirea specialiştilor în domeniu.
2. Consultarea lor şi depistarea pilonilor/scopurilor de bază a proiectului.
3. Crearea curriculumului de studiu (în depedenţă de vîrsta elevilor)
4. Implementarea practică a cursurilor.

Notă: Au fost descrise doar paşii de bază a proiectului, vor mai fi incluse şi multe alte cerinţe sau alţi subpaşi.

Joaca stă la baza dezvoltării omului. Este un process pe cît de natural, pe atît și de necesar. Jocurile ajută la dezvoltarea unor abilitati prin modelarea unei situatii care necesită implicare activă. Jocurile sunt un instrument prin intermediul cărora copii își îmbogațesc experința cognitivă și își dezvoltă psihica. Multe cercetări în domeniul psihologiei, sociologiei și antropologiei demonstrează că joaca e un element important în studiere, întrucât îi permite omului trăirea unei experiențe senzorială, emotională și intelectuală plăcută, prin care el cunoaște lumea și pe sine însuși. Jocurile sunt folosite pe larg în trainingurile pentru dezvoltarea personalului în companii și organizații, și din păcate foarte puțin în instituțiile de învațământ mediu și superior.
Studiere prin joaca
Jocurile de grup contribuie în mare măsură la asimilarea programelor de studiu într-un mod plăcut copiilor. Orice cunoștință poate fi transmisă prin joacă, și procesul de studiere poate fi transformat într-o experiență colectivă, care decurge interesant, cu satisfacție și cu o motivație interioara puternică a elevilor. Obținerea cunoștințelor prin joaca este un proces interactiv în care lipsește plictiseala și oboseala. Necesitatea implicarii tuturor copiilor din clasa cu scopul de a soluționa problema pusa în joc, obligă toți copiii sa fie activi, chiar și pe cei ce deseori sunt mai retrași si pasivi. Cei mai ageri sunt motivați să-i ajute pe cei mai slabi.
Jocuri de unitate
Regulile si scopul acestor jocuri este să încurajeze interacțiunea dintre elevi. La bază este ideia că câstigul poate fi obținut doar dacă toți participanții tind spre succesul comun. Fiecare elev contribuie la întarirea grupului și creșterea puterei comune. Mesajul social transmis copiilor prin astfel de jocuri constă în necesitatea creării unor relații corecte, care se manifestă prin interes sporit față de alții, îngrijirea reciprocă, capacitatea de a asculta și lucrul în echipă. Interacțiunea și implicarea permanentă în joacă a tuturor copiilor crește simțul responsabilitații față de societate și capacitatea de concentrație asupra sarcinii. Jocurile de unitate sporesc încrederea, susținerea reciprocă, empatia și inteligența emoțională, astfel permițând copiilor să obțină o gândire flexibilă, să fie mai deschiși, mai creativi și motivați să ajungă la un rezultat pozitiv.

Jocuri-discuții
În urma acestor jocuri elevii obțin abilitatea de a duce o conversație interesantă și constructivă. Ei învață să-și argumenteze opinia, să asculte activ și deasemena noi modalități de expresie.

Cheltuielele se rezumă, la editarea broșurelor educative cu jocuri, procurarea unor material pentru jocuri și organizarea trainingurilor pentru profesori și părinți.

Program propus de proiectul social “Copilărie fericită”

Lucrul in grupuri de 3-5 elevi la proiecte/studii de caz sunt eficiente pentru insusirea materialului didactic, pentru a conecta teoria cu aplicarea cunostintelor in practica. Proiectele presupun o tema anumita care trebuie pusa in contextul unei probleme sau situatii actuale, si permite ca elevii sa inteleaga care e sensul invatarii lor a anumitor concepte. Mai mult ca atat, lucrul in grup creaza deprinderi si capabilitati sociale, de comunicare, de a invata gestionarea unor conflicte care pot sa apara in timpul lucrului cu alte persoane, dezvoltarea abilitatilor de lider. Acolo unde imi fac studiile, peste hotare, lucrul in grup la sarcini este o practica obisnuita. Asta da spatiu dezvoltarii creativitatii (cum sa abordezi o anumita tema), de asemenea dezvolta capacitatile de scriere structurata si argumentata, tragerea anumitor concluzii din ceea ce inveti si contribui singur la tema respectiva, deci e o solutie complexa. Pentru a face lucrul in grup si mai eficient, la sfarsit, in mod anonim, fiecare poate da aprecieri colegilor sai, astfel incat notele date de profesori sa fie influentate si de cat de mult fiecare se implica in lucru. Lucrul in grup la proiecte sau studii de caz este motivant pentru elevi, fiindca este un produs final propriu la care ei au lucrat. Aceasta solutie se refera la competentele de comunicare in propria limba (sau intr-o limba straina, daca proiectul este pentru cursul de limba straina), dar si la competentele sociale, si de a invata sa inveti.
Solutia nu presupune costuri aditionale decat materialele care ar fi distribuite elevilor (pentru studii de caz deja elaborate); profesorii ar fi implicati in stabilirea temelor de proiecte/studii de caz care sunt cele mai relevante si potrivite dezvoltarii cat mai multor competente practice si de comunicare pentru elevi. Elevii pot sa fie repartizati in grupuri aleatorii, pentru diversitate de abilitati si niveluri de intelegere a materialului.

Ex. Matematica - tema tipurile de forme geometrice si calculele aferente. Cum arata toate aceste in spatiu real. Ore in aer liber, explicind de ex. cum acoperisul casei este construit si cite calcule geometrice sunt aplicate, ar fi mult mai practic decit explicatiile teoretice in clasa.

Последние результаты экзаменов на степень бакалавра показывают, что интерес к точным наукам находится на очень ниизком уровне.Повышение интереса к точным наукам можно добиться через создание различных кружков по робототехнике в школах. Через использование игровых практик у школьников появится интерес к точным наука, и мы сможем повысить как интерес у школьников, так и результаты на экзаменах в области точных наук. Можно сделать пилотный проект (создать кружки) в нескольких школах и посмотреть, насколько это повлияет на интерес школьников к точным наукам. К тому же, можно привлечь IT компании или телекоммуникационных операторов к реалзации проекта. Они, наверняка, поддержат этот проект.

Studentii trebuie sa stie cum sa-si exprime opiniile, cum sa le argumenteze si cum sa contra-argumenteze, sa se documenteze etc. Dezbateri exista ca activitati extrascolare, dar trebuie sa faca parte din toate stiinte sociale. De exemplu, dupa incheierea unei teme, sa fie propuse idei opuse si clasa sa fie divizata in doua (sau mai multe echipe) care sa lucreze asupra prezentarii unei dintre opinii. Dupa dezbateri, sa fie elucidate greseli, de exemplu surse false, logica eronata etc. Chiar si mai putin formal - la sfarsitul lectiei sa fie dezbatuta tema intre elevii.

In loc de numai teme si teorie, studentii trebuie sa aiba oportunitate sa le vada aplicate in studii de caz apropiate de realitate sau chiar luate din viata (indiferent de domeniul studiilor). Aceasta trebuie sa fie facut regulat (dupa fiecare tema studiata) si sa include temele precedente. Atunci studentii vor vedea cum cunostintele se aplica sistematic, in complexitate si in context, vor avea oportunitatea sa discute solutii alternative, sa-si exprime idei si sa-i asculte pe altii. Impactul - studentii vor vedea pentru ce trebuie sa studieze anumite teme, vor invata sa analizeze si sa poarte dialog constructiv cu alti studenti si profesori. Implementarea este simpla - studii de caz se folosesc peste hotare si preluarea acestei practici trebuie sa fie usoara.